luni, 21 ianuarie 2013

Scrisoare de pe strada...

Dragul meu "necunoscut"

      Iti scriu aceste randuri prin mana unui trecator, care a avut mila fata de mine si a acceptat sa scrie ceea ce eu ii spun.
      Te rog sa iti faci timp si pentru a citi aceasta scrisoare, iti faci timp pentru atatea lucruri, dar cand e vorba de noi, oamenii saraci si inculti ai acestei tari, te uiti in sus si "te faci ca ploua". Nu iti cer bani, nici mancare, de fapt, nici nu cer nimic, scrisoarea asta are ca scop incercarea de a te face sa te gandesti mai mult la ceea ce ai, ceea ce ai, nu prin puterile tale pentru ca daca ar fi sa te gandesti la aceste lucruri ai vedea ca ramai cu pumnii goi, nu ai avea nimic daca nu ti-ar fi fost dat de sus.
      Te invit acum, sa intri in "lumea" noastra, a oamenilor de pe strada. Imi cer scuze ca este asa dezordine, dar mancarea care e pe jos, e mancarea noastra pe toata ziua, e putina dar multmim pentru ea, sunt altii care o arunca in fiecare zi, multumim si pentru ca VOI, cei care nu stiti sa multumiti indeajuns pentru ea si faceti mofturi la mancarea care poate ati mancat-o si ieri si vi se pare "absurd" sa mancati de doua ori din ea, o aruncati in tomberon, altfel noi nu am avea ce sa mancam. 
      Ceea ce face diferenta intre noi si voi este doar un strat de murdarie, nimic altceva. Sa nu credeti ca sunteti mai bogati decat noi, noi am invatat sa ne descurcam cum putem, voi la fel, unii cu mai mult, altii cu mai putinm dar ceea ce conteaza de fapt este cum ne vom prezenta la ziua judecatii.
      Cum spuneam la inceput, nu cer nimic material, ceea ce doresc mult, este sa te rogi pentru noi, ca din pacate la "implinirea Scripturii" nu se pune problema, multi dintre voi sunteti robiti de bogatiile voastre, ati spus ca doar cativa bani sa strangeti si va opriti, doar o masina mai scumpa (sa vada vecinii) si va opriti, doar un etaj la casa si va opriti, inca un etaj, inca un cont, inca o firma si va opriti, dar nu ati facut asa, nu v-ati oprit, v-ati tot facut, ati tot adunat aici pe pamant incat ati uitat de comorile din Cer, care intr-o zi le veti aduna, daca veti avea de adunat ceva
     Stau de multe ori si ma gandesc, la voi, cei care predicati/indemnati pe altii/cantati sau spuneti despre DRAGOSTE, oare voi stiti ce vorbiti sau spuneti doar pentru a va lauda fratii la sfarsit, cand spun: "Oau, ce frate pocait, asta chiar are mila de cei din jur..." si cu atata ramaneti, cu vorbele lor care nu tin de cald. Ma gandesc la cum puteti sa stati linistiti seara in jurul focului si sa lasati pe altii, pe cei pe care i-ati indemnat sa mearga sa ajute, sa traiasca pocainta, oare nu e valabil in primul rand pentru tine sa traiesti ce ai predicat, si pe urma pentru altii? Vi duminica de la Biserica, te asezi la masa infometat, fara ca macar sa spui un MULTUMESC lui Dumnezeu pentru masa, si incepi sa spui despre fratele "X" cum a vorbit, cum a fost imbracat, iar in jurul tau, toata predica se naruie, tu barfesti in loc sa ajuti. Nu vreau nimic de la tine decat sa fi ceea ce predici si sa traiesti tu in primul rand ce ai indemnat pe altii sa traiasca. Sa nu mai spui oamenilor, ajuta azi pe cel ce are nevoie pana nu poti sa vi la amvon si sa te gandesti ca tu ai facut deja asta si va urma sa mai faci. E greu, asa-i? E greu sa traiesti pocainta asa cum o predici...e mult mai usor sa o predici decat sa traiesti...
      Eu imi inchei scrisoarea, dar ceea ce vreau este sa te gandesti la ceea ce ai citit, nu sa ajuti pe altii doar pentru ca sa vada cei din jur ci sa o faci, DACA o faci, cu dragoste.

Dumnezeu sa te ajute la aceasta, 
AMIN

2 comentarii:

  1. Pace!
    Multumesc pentru email! Ceea ce ai postat mai sus e un adevar crud care din pacate se intampla, dar care e poate mai mult decat o predica si postare prin care mi-am pus un semn !!!!!!!!!!!
    Fi binecuvantat!

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, din pacate toti ne gandim numai la noi...spunem ca suntem "POCAITI" dar sunt oameni care mor pe strada, iar noi stam pe scaune moi in Biserici. Pocainta nu inseamna sa nu lipsesti de la Biserica, ci sa mergi DIN Biserica sa ajuti pe cel ce e-n nevoie. Crestinii zilelor noastre traiesc, parca, pocainta de inceput (adica de oameni care s-au intors de curand la Dumnezeu si nu stiu prea multe despre ce este POCAINTA)..."Nu ai voie sa te certi, nu ai voie sa furi, nu ai voie sa vi imbracat/a asa in Biserica...si asa mai departe...

    RăspundețiȘtergere

Comentariile tale pot sa incurajeze...