Dupa 8 ani in care am impartasit ganduri cu cei aproape 40.000 de persoane care au urmarit postarile acestui blog, am decis sa trec la un nivel mai inalt. Nu stiu ce va urma, poate nu vor mai fi la fel de multi cititori sau "curiosi" insa, sper sa fie macar unul sau doi care va fi incurajat de acele postari. Vor fi mai multe lucruri interesante, pe langa postari, vor fi si altele, ca de exemplu o biblioteca, de unde vei putea descarca gratuit carti (crestine) electronice (ePub, PDF, MOBI, azw...etc), sau carti cu link-uri inspre magazinele de unde le poti cumpara; jocuri (intrebari din Biblie) direct pe site, fara a fi nevoit sa instalezi programe in calculator. Pentru moment versiunea pentru telefon este in lucru, asa ca, daca vrei sa arunci o privire, ai linkul mai jos. Pentru moment recomand sa intri de pe un calculator, pana versiunea pentru telefon va fi gata. Multumesc pentru atentie si vizita. Pana site-ul va fi gata, mai sunt exact:

NOUL BLOG va fi disponibil >>> AICI

Friday, July 27, 2012

Dumnezeu = 112 ?!?

"Dumnezeu nu e 112 sa apelam doar in caz de urgenta..." asa incepea un SMS pe care l-am primit zilele astea de la un prieten. Am stat si m-am gandit, uitandu-ma in jur la ce se intampla, oameni foarte instariti care au ajuns sus pe "culmile gloriei" dar care la un moment dat au fost trantiti la pamant. Oameni care erau atat de siguri de puterea lor sociala care au ajuns sa fie "batjocoriti" de cei care nu au ce sa manance. Oameni care au spus ca tot ceea ce au, au datorita puterii lor, dar au ajuns sa nu mai fie iubiti de nimeni. Oare nu asa se intampla si cu noi "oamenii de rand"? Oare nu tot asa Il consideram pe Dumnezeu, CINEVA care este acolo doar ca sa ne ajute pe noi sa trecem peste probleme, neajunsuri, necaz sau suferinta? O, ba da, de multe ori, din pacate, ne aducem aminte de Dumnezeu doaar atunci cand sotul/sotia este pe patul de suferinta, cand copii sunt in pragul repetentiei/corigentei, doar atunci cand nu ne ajung banii. De ce sa asteptam ca Dumnezeu sa ne treaca prin incercari ca sa ne deschidem ochii? De ce sa trebuiasca sa fim nemultumiti pana atunci cand Dumnezeu ne spune ca defapt El ne-a dat, dar noi am uitat sa Ii multumim. De multe ori vrem sa avem totul pe tava, sa nu trebuiasca sa facem nimic in schimb. Am auzit cazuri in care unii din prietenii mei spuneau ca au renuntat la "visurile" lor pt ca atunci cand au primit ce au cerut, au venit si oameni saraci care au cerut sa ii ajute, au spus ca decat sa ii ajute pe "aia" mai bine se lipsesc si ei. Am spus toate astea pt ca eu poate sunt mai "invechit" chiar daca sunt tanar, nu vreau sa mai aud spunandu-se despre vremurile de demult in care bunicii si parintii mei, inainte de '89 se ascundeau punand perne in geamuri ca sa se poata ruga, sa nu ii auda cei ce trec pe strada. Sa nu mai se  vorbeasca la trecut, dragii mei, noi traim IN PREZENT ce a fost in trecut a fost, trebuie sa luam de acolo ce a fost bun, sa nu spunem CE FAIN A FOST, ci sa spunem HAIDE SA FACEM SI NOI ACUM LA FEL. Indemn pe toti cei care cititi randurile astea acum sa ne rugam mai mult si sa barfim mai putin, sa cerem mai mult pt NOI si mai putin pt MINE. Sa ne rugam ca Dumnezeu sa deschida ochii si mintea noastra sa putem sa facem voia Lui in toate.

No comments:

Post a Comment

Comentariile tale pot sa incurajeze...